Antonín Dvořák (1841-1904)
Antonín Dvořák a fost un inovator în domeniul muzical. A folosit o mare varietate de instrumente și le-a combinat armonios cu ritmurile muzicii populare din Moravia și Boemia. A urmat exemplul predecesorului său, Bedřich Smetana, ceea ce i-a adus în cele din urmă un succes remarcabil.
Dvořák și-a demonstrat talentul muzical încă de la o vârstă fragedă, ca elev talentat la vioară. Primele interpretări publice ale operelor sale au avut loc la Praga în 1872 și 1873, când avea 31 de ani. În 1882, Dvořák a înscris partiturile operelor sale la concursuri din Germania. În 1877, după a treia sa victorie, Johannes Brahms l-a recomandat pe Dvořák editorului său, Simrock, care i-a comandat ceea ce a devenit Dansurile slave. Vânzările ridicate ale partiturilor și receptarea favorabilă a criticii i-au adus succesul internațional.
În martie 1890, un concert la Londra a dus la multe alte concerte în Regatul Unit, Statele Unite și, în cele din urmă, Rusia. În Statele Unite, Dvořák a compus cele două lucrări orchestrale de cel mai mare succes ale sale: Simfonia din Lumea Nouă, care i-a răspândit reputația în întreaga lume, și Concertul pentru violoncel, care a fost foarte apreciat. În timpul unei vacanțe de vară la Spillville, Iowa, în 1893, Dvořák a compus o piesă celebră de muzică de cameră, Cvartetul de coarde în Fa major, op. 96, „Americanul”. Deși a mai rămas la Conservatorul American încă câțiva ani, reducerile salariale și dorul de casă l-au determinat să se întoarcă în Boemia în 1895.
Patru dansuri slave, op. 46 (1878)
Simfonia nr. 9, op. 95 „Din Lumea Nouă” (1893)
Concertul pentru violoncel în si minor, op. 104 (1894-95)
Cvartetul de coarde nr. 12 în fa major, op. 96 „American“ (1893)
Serenada pentru coarde în Mi major, Op. 22 (1875)
Piese romantice, Op. 75 (1887)
Toate au fost realizate cu instrumente virtuale în format MP3.
Domeniu public